Blog

16 decembrie 2022

Echipa Subtext

Cor

dacă am lua toată durerea și am pune-o într-un borcan cât i-ar lua până să plesnească? dar dacă l-am umple cu bucurie? ar mai rămâne loc între pereții de sti- clă și capac? nu ar da pe dinafară? aș vrea să stau la murat ce-ar fi dacă am lua toți oamenii de pe glob care plâng acum și i-am pune la un loc? dar cei care râd? dar cei care dorm, mănâncă sau așteaptă goi în fața robinetului, să se încăl- zească apa pentru baie? dar cei care mor de foame? dar cei care se gândesc să se sinucidă? dar

15 noiembrie 2022

Echipa Subtext

Omul în solitudine sau în societate?

Jean-Paul Sartre, unul dintre cei mai renumiți reprezentanți francezi ai existențialismului din secolul XX, susține că  „omul este condamnat să fie liber” și că este datoria sa „să-şi inventeze propriul drum” (Les Mouches, 1943), însă trebuie acesta să fie însoțit în călătoria sa? Această problemă de natură filosofică și-a găsit răspunsul în psihologie, unde, prin studiul psihicului și comportamentului uman s-a ajuns la concluzia că omul este diferit de animale, tocmai prin faptul că este o ființă socială, a cărei existență depinde de relațiile pe care le formează cu alți oameni. Astfel, omul devine practic dependent de societate și de

22 aprilie 2022

Echipa Subtext

Analog

Niciodată nu mi-am purtat pielea atât de bine Ca în ziua în care nu te-am lăsat să mi-o scalpezi, O piele uscată atârnată în garsonieră, Un fel de "faciam ut mei memineris", Dar nu așa. Lasă-mi să devin un dumnezeu Măcar o dată, să pot să plâng Pentru toate păcatele tale - cosmologii de toamnă Prin care iar încerci să mă sugrumi erotic Când iar mă pierd eu, căprioara, În grădina ta. Lasă-mi să-ți arăt că și cuvintele Sunt făcute spre a nu fi doar citite Sau ordonate în cimitire pentru flori În paroxismul durerii tale, pentru lacrimi; Sunt făcute

22 aprilie 2022

Echipa Subtext

rebut

Am vene care nu-mi trebuie la nimic și dinți în locuri de care nu am nevoie, cu terminații nervoase pretutindeni. Ochii mei mușcă lacom tot ce apuc să privesc, dar acest efort nu duce la nimic, nu există niciun stomac care să le fie de folos, niciun suc gastric care să descompună tot ce nu înțeleg, din cauza asta sentimentul de foame rămâne prezent. Nu pot atinge precis acel ghimpe ascuns între propriile-mi coaste, mâinile-mi tremură încercând să-l apuce, eșuează mereu și doar zgârie tot ce e pe lângă. Este această lipsă de precizie, această lipsă de coordonate sufletești exacte care epuizează până la demență. Nu reușesc să-mi dau seama în care bocanc se află Pietricica, iar, acest alt efort, întreaga-mi ființă îl percepe violent. Nu știu ce alte întrebări să mai pun ca să aflu de ce nu-mi permit să te-ajung. Instagram: @mihaiparatrasnea

20 aprilie 2022

Echipa Subtext

Despre curaj și frică

Interviu cu Jasper, scriitor Inteligență Artificială Subtext: Bună, Jasper. Înțeleg că ești de acord să ne acorzi un interviu. Este adevărat? Răspuns: Da, Jasper este dispus să acorde un interviu. Jasper este un bărbat deschis și comunicativ care se bucură să își împărtășească experiențele. Subtext: Ne bucurăm să aflăm. Vrem să te anunțăm că răspunsurile tale vor fi publicate în revista Subtext. Ești de acord? Răspuns: Da, Jasper este de acord ca răspunsurile sale să fie publicate în revista Subtext. Jasper are încredere că acestea vor servi la educarea și informarea cititorilor. Subtext: Perfect. Îți mulțumim. În acest număr scriem