Trei

,,Cât e ceasul? Cât am ațipit? Ce-” Aud cum bate cineva la ușă şi bate şi iar bate Şi mă ridic din pat îmi iau șosetele, ochelarii, halatul pe nerăsuflate și pornesc spre intrare; alerg pe podeaua rece și pun un pariu cu mine însămi – sigur se vor auzi bătăi și în țeava caloriferului … Citește mai mult

Cor

dacă am lua toată durerea și am pune-o într-un borcan cât i-ar lua până să plesnească? dar dacă l-am umple cu bucurie? ar mai rămâne loc între pereții de sti- clă și capac? nu ar da pe dinafară? aș vrea să stau la murat ce-ar fi dacă am lua toți oamenii de pe glob care … Citește mai mult

Omul în solitudine sau în societate?

Jean-Paul Sartre, unul dintre cei mai renumiți reprezentanți francezi ai existențialismului din secolul XX, susține că  „omul este condamnat să fie liber” și că este datoria sa „să-şi inventeze propriul drum” (Les Mouches, 1943), însă trebuie acesta să fie însoțit în călătoria sa? Această problemă de natură filosofică și-a găsit răspunsul în psihologie, unde, prin … Citește mai mult

Analog

Niciodată nu mi-am purtat pielea atât de bine Ca în ziua în care nu te-am lăsat să mi-o scalpezi, O piele uscată atârnată în garsonieră, Un fel de “faciam ut mei memineris”, Dar nu așa. Lasă-mi să devin un dumnezeu Măcar o dată, să pot să plâng Pentru toate păcatele tale – cosmologii de toamnă … Citește mai mult

rebut

Am vene care nu-mi trebuie la nimic și dinți în locuri de care nu am nevoie, cu terminații nervoase pretutindeni. Ochii mei mușcă lacom tot ce apuc să privesc, dar acest efort nu duce la nimic, nu există niciun stomac care să le fie de folos, niciun suc gastric care să descompună tot ce nu înțeleg, din cauza asta sentimentul de foame rămâne prezent. Nu pot atinge precis acel ghimpe ascuns între propriile-mi … Citește mai mult

SUBTEXT